Muzica Preclasica -Tartini (1692-1770) Violin concertos Vol.1

Tartini (1692-1770) Violin concertos Vol.1

Tartini (1692-1770) Violin concertos Vol.1

DDD | mp3@320 | booklet/covers | 137 Mb | Rapidshare

Date CD: Feb 2001

“World premiere recordings

There is great cause for celebration here with these two volumes of Tartin Violin Concertos. Recorded at the Hungaroton Studio in Budapest the first volume from 2001 comprises what are claimed to be premiere recordings of all four Concertos and the second volume from 2003 includes première recordings of the two Concertos, D 7 and D 20. It seems that the manuscripts of all eight scores were discovered at the Bibliothèque Nationale in Paris and were edited for these recording sessions by the multi-talented György Vashegyi.



Tartini broke little new ground in terms of great innovation but did make some advancements to the conventional concerto form, for example: a brief stanza at the start of the concerto; heightened use of ornamentation and increased technical virtuosity for the soloist became dominant features. Beside the solo violin passages he introduced a new ‘inaugural capriccio’ section in the Allegro movements to allow the soloist further opportunity to display technique.



Particularly successful are Tartini's beautiful slow movements that frequently plumb real emotional depths, yet still maintain a reverential grace and dignity. The more I hear Tartini, especially in these recordings, the more I hold the view that, although, he does not have Vivaldi’s innate gift for melody he has a deeper soul.



The interpretations from Laszlo Paulik using a Jahann Hentschl violin (c.1750) are of an exceptional standard with assured and expressive playing of purity and precision of intonation that at times takes the breath away. In the Allegros he displays astonishing virtuosity of great elegance with clean textures and articulation. I especially loved the heavenly sounds he displays and the high degree of emotional intensity in the contemplative and affecting Adagios. The sensitive support is impeccable displaying a wide spectrum of orchestral colours. Michael Cookson”


Tracks:

Concerto for Violin in E major, D47

Concerto for Violin in F major, D69

Concerto for Violin in A major, D101

Concerto for Violin in D major, D34

Pentru mai multe detalii si informatii suplimentare email

cursuribalet@gmail.com

Muzica Preclasica -Tartini (1692-1770) - Sonatas for violin

Tartini (1692-1770) - Sonatas for violin

---

Tartini (1692-1770) - Sonatas for violin
 mp3@320 | booklet/covers | 3CD | 410 Mb | Rapidshare



Giuseppe Tartini s best-known work must be his sonata for violin Devils trill. Now meet the virtually unknown Tartini on these three CD's. Tartini wrote some 200 violin sonatas.
But the opuses 2 and 6 recorded here certainly belong to the less-known part of this output. Especially the opus 2 has been quite neglected by present-day performers. Enrico Casazza performs all six of them in this set. The six sonatas opus 6 are stylistically looking ahead to a new sensibility and the classical sonata.”



Tracks:


CD 1 (Tactus release - 2002)

Sonata a tre in D major, Brainard D2

Sonata a tre in C major, Brainard C3

Sonata a tre in G major, Brainard G3

Sonata a tre in D major, Brainard D10

Sonata a tre in D minor, Brainard d2

Sonata a tre in G major, Brainard G1

Sonata a tre in D major, Brainard D11

Sonata a tre in D major, Brainard D1



CD 2 (Tactus release - 2004)

SIX SONATAS OPUS 2



CD 3 (Brilliant Classics - 2007)

SIX SONATAS FOR VIOLIN AND CELLO OR HARPSICHORD, OPUS 6

Muzica Preclasica - Sammartini (1700-1775) - The late symphonies Vol.1

---

Sammartini (1700-1775) - The late symphonies Vol.1
mp3@320 | booklet/covers | 121 Mb | Rapidshare

World premier recording

These are the first recordings of late symphonies by G.B. Sammartini, ‘the father of the classical style.



Although Sammartini laid the foundations of the symphony his works are virtually unknown. In Italy the Arcadia Foundation seeks to correct this. The Sammartini project set out to publish and catalogue the composers works. Another aim is to perform and record previously unpublished works, including the late symphonies.



There are 68 symphonies attributed to Sammartini with certainty. Another 74 might be by him as well. This CD is the first of two volumes containing four late symphonies and a quintet.



Stylish performances by the Accademia d' Arcadia on period instruments under Alessandra Rossi Lürig. These first recordings offer a most enjoyable and interesting insight into this unjustly neglected composer.”





Composer: GIOVANNI BATTISTA SAMMARTINI (1700-1775)

Orchestra: Accademia d' Arcadia (Period instruments)



Tracks:



Sinfonia in A major J-C 63

Sinfonia in D major J-C 22

Quintetto per tre violini, viola,e basso no. 5 in E major

Sinfonia in E major J-C 31

Sinfonia in A major J-C 60


Pentru mai multe detalii si informatii suplimentare trimiteti email 

cursuribalet@gmail.com

Muzica Preclasica

Despre Muzica Preclasica

Muzica pre-clasica adica muzica inainte de clasica.

de ex, muzica medievala, muzica traditionala greaca, corurile gregoriene, muzica rituala evreiasca

Muzica din perioada Barocului este cunoscuta si sub denumirea de muzica preclasica iar perioada ei de implinire1600-1750, situata cronologic inaintea Clasicismului, poarta si numele de Preclasicism.
Barocul a format o punte de legătură între renaștere și clasicism. Termenul de "baroc" derivă din cuvântul portughez barroco ce înseamnă "perlă deformată",o descriere negativă a muzicii puternic ornamentate din această perioadă.


Bach, Haendel si Vivaldi sunt cei mai reprezentativi compozitori ai baroc-ului, alaturi de  Corelli, Scarlatti, Laclaire, Couperin, Rameau, Telemann, Sammartini, Tartini etc.

In ce priveste periodizarea, perioada barocului este cuprinsa in 3 faze distincte 

Barocul muzical are 3 perioade: 

-incipient (timpuriu)  
-median (mijlociu)
-tîrziu

1. Prima

(1580-1630)

incepe in Renastere
reprezentanti ai acestei perioade sunt Schultz, Tellemann, Handel

Utilizarea armoniei îndreptată spre tonalitate și nu spre modalitate marchează trecerea de la renascentism la baroc.
Acest lucru a condus la ideea că acordurile și nu notele pot conferi o stare de închidere - una din ideile fundamentale care au condus la ceea ce astăzi este cunoscut sub numele de tonalitate.
Prin incorporarea acestor noi aspecte compoziționale, Claudio Monteverdi a promovat și mai mult trecerea de la renascentism la baroc. A dezvoltat două stiluri individuale de compoziție - polifonia renascentistă (prima pratica) și noua tehnică barocă de basso continuo (seconda pratica).

Prin operele L'Orfeo și L'incoronazione di Poppea, printre altele, Monteverdi a adus în centrul atenției noul gen al operei.
Heinrich Schütz a fost cel mai important compozitor al Barocului timpuriu din afara Italiei.


2. In faza a doua

(1630-1680)

are loc dezvoltarea operei, operei-balet, baletul de curte, Formele muzicale nu au sabilite un anumit nr de  parti, iar denumirile genurilor sunt uneori confuze.
reprezentanti Lully, Couprin, Rameau, Purcell, Scarlatti si Corelli,

3. A treia faza

(1680-1750)

are forma de organizare si denumire mai clare si este o faza de sinteza
reprezentanti de seama Handel Vivaldi  si Bach

În perioada barocă a fost creată tonalitatea. În această perioadă compozitorii și interpreții au folosit ornamentare muzicală mult mai elaborată, au realizat modificări în notația muzicală și au dezvoltat noi tehnici de interpretare instrumentală. Muzica barocă a dezvoltat dimensiunea, diversitatea și complexitatea ansamblurilor instrumentale. Tot în această perioadă s-au dezvoltat genuri muzicale precum opera, cantata, oratoriul, concertul și sonata. Mare parte dintre conceptele și termenii muzicali din această perioadă sunt utilizate și astăzi.


Pentru mai multe detalii si informatii suplimentare despre muzica preclasica trimiteti email

cursuribalet@gmail.com